Autor – Denisa Albu
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale desfășoară în perioada 26.04-15.05.2022 etapa 2022 a ”Programului (experimental) pentru creșterea/uniformizarea precipitațiilor în regiunile Banat, vestul Olteniei, sud-estul și nord-nord-estul României”. Greenpeace România critică autoritățile afirmând că este vorba despre o ”soluție cinică pentru deșertificare”, militând pentru reîmpădurirea zonelor de câmpie ale României. Dar… Cine are dreptate?
Efectele schimbărilor climatice, cum ar fi secete, deșertificări, inundații sau furtuni violente sunt recunoscute de ambele tabere. La fel și faptul că România ar trebui să-și promoveze mai bine practicile și investițiile agricole. Diferența dintre cele două abordări o reprezintă metoda: folosirea avioanelor pentru provocarea precipitațiilor prin mijloace chimice sau reîmpădurirea terenurilor agricole?
Ca stat membru al Uniunii Europene și întindere geografică, România se numără printre beneficiarii politicii de agricultură comună. Prin intermediul acesteia, țara noastră are la dispoziție în prezent două mari instrumente financiare: PNRR și Planul Național Strategic (PNS) PAC 2023-2027. România își propune să combată deșertificarea care a luat amploare în mai multe zone ale țării prin extinderea și modernizarea sistemului de irigații pe suprafețe cât mai mari. Este cunoscut faptul că lucrările de irigații în agricultură luptă împotriva degradării solului, iar conservarea capacității de producție a terenurilor permite exploatarea lor durabilă. Deși PNS vorbește despre nevoia creșterii suprafețelor împădurite și dezvoltarea de sisteme de perdele forestiere de protecție a culturilor agricole în vedere adaptării la efectele schimbărilor climatice, în fapt ”împădurirea terenurilor agricole se va realiza exclusiv prin PNRR, dispunând de o alocare financiară substanțială”.
Raportul Comisiei Europene privind Planul Național Strategic PAC al României recunoaște că frecvența fenomenelor meteo nefavorabile a crescut în ultimii ani și că acest lucru a afectat productivitatea agricolă și calitatea solului. De aceea, pentru atingerea obiectivelor sale ce țin de politica de agricultură comună, România va trebui să depună mai multe eforturi pentru introducerea și conservarea elementelor de peisaj liniare în zonele de câmpie, unde predomină agricultura intensivă. Comisia constată însă că ”Punerea în aplicare a directivelor privind natura rămâne o provocare considerabilă pentru România”. Printre celelalte recomandări de reducere a vulnerabilității fermierilor față de factorii externi, inclusiv de schimbările climatice se numără: sprijinirea practicilor de gestionare agricolă durabilă (semănat direct în miriște, lucrări în benzi, în special pe pante, rotația culturilor utilizând culturi de leguminoase furajere); utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor; investițiile în tehnologii noi; sprijinirea activităților de informare, formare și consiliere, în conformitate cu cerințele specifice, cu privire la cele mai bune practici agricole, soiurile utilizate sau economisirea apei.
Agricultura României reprezintă în continuare o mare parte din produsul inter brut, deși ponderea acestui sector a scăzut semnificativ în ultimii ani datorită dezvoltării sectoarelor neagricole. Astfel, Componenta 2 a PNRR își propune ”armonizarea practicilor de management forestier cu cele privind conservarea biodiversității și protejarea mediului în contextul generat de Pactul Verde European și asigurarea tranziției către o Europă neutră din punct de vedere climatic prin crearea de noi suprafețe acoperite cu păduri și refacerea habitatelor degradate”. Una dintre problemele principale este cea a terenurilor degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi ameliorate prin împădurire. Însă există piedici de ordin birocratic și administrativ cum ar fi: lipsa dezbaterilor succesorale; moștenitori care sunt plecați din localitate sau din țară, iar terenurile respective sunt utilizate/deținute de către moștenitorii prezenți în localitate; documente de proprietate emise pe numele mai multor persoane care nu au ieșit din indiviziune și terenurile sunt utilizate/deținute doar de cei aflați în localitate. Pentru a depăși blocajele identificate, au fost demarate procedurile de modificare a legislației în domeniu. Scopul schimbărilor legislative este că ”va permite ca acordul pentru împădurirea terenului să poată să fie exprimat și de către utilizatorul/deținătorul acestuia în cazul în care proprietarul este decedat sau de către cel puțin unul dintre proprietarii aflați în indiviziune”.
Analiza relevă faptul că autoritățile statului român au o abordare specifică și interdisciplinară în privința efectelor schimbărilor climatice. Cu siguranță provocarea precipitațiilor prin mijloace chimice cu ajutorul avioanelor nu este ideală. Ci este un compromis necesar, apărut din nevoia de a trata un simptom cu rezultat rapid. Bineînțeles și cu respectarea tuturor directivelor europene în materie de mediu. A critica de pe margine autoritățile statului, dar fără implicare pro-activă este ușor pentru oricine. Însă am putea să ne aducem aminte că toți actorii unui stat au atât drepturi, cât și obligații.
Sursă foto – pixabay.com
