A fi sau a nu fi profesor în România


Autor: Denisa A.

Veste mare! Veste mare! În urma unei întreceri specifică mai degrabă copiilor de grădiniță, miniștrii PNL și PSD și-au prezentat bilanțul după șase luni de guvernare. Cu această ocazie, Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a cerut ca domeniul educației să primească 15% din bugetul național, iar profesorii debutanți să înceapă cu salariu mediu pe economie. Este justificată această cerere? Cu siguranță, da! Dar fezabilă? Slabe șanse, dar vorba aceea cu speranța…

Conform Legii Educației Naționale 1/2011, Art. 2 (7), ”în România învățământul constituie prioritate națională”. Asta înseamnă că statul trebuie să faciliteze accesul la educație și formare profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților și în același timp să facă tot ce îi stă în putință (teoretic) pentru a atrage, a forma și a păstra cadrele didactice, fără de care procesul educațional nu ar putea avea loc. Cifrele par să confirme acest obiectiv. Datele puse la dispoziție de către Ministerul Finanțelor în luna martie 2022 arată că din cei 596.916 angajați la instituții finanțate integral din bugetul de stat, aproape jumătate dintre aceștia, 290.992 mai exact, sunt la Ministerul Educației. Chiar dacă pare un număr mare, cert este că tot nu se acoperă necesarul de cadre didactice la nivel național.

Atunci când vine vorba de salarizare în domeniul educației, lucrurile nu stau deloc bine. Un profesor debutant din sistemul preuniversitar în România câștigă astăzi un salariu brut de 4677 RON. După taxe și impozite, acesta rămâne cu un venit net de aproximativ 2700 RON lunar. La început de drum în viață, deci cel mai probabil  – statistic vorbind – necăsătorit, un cadru didactic ar putea la limită să supraviețuiască din acești bani. Un tabel simplu de cheltuieli ar arăta în felul următor:

  1. Chirie între 1000-1500 RON. În cazul în care cadrul didactic locuiește în București și obligatoriu cu colegi de apartament. Dacă acesta locuiește în provincie, atunci cheltuiala de acest tip dispare de cele mai multe ori (dacă locuiește în casa părintească) sau scade semnificativ.
  2. Alimente între 500-1000 RON, în funcție de timp pentru gătit sau mâncat în oraș/comandă online și preferințe culinare.
  3. Cheltuielile cu transportul variază cel mai mult în funcție de mijloacele folosite. Transportul în comun din mediul urban este cel mai eficient din punct de vedere financiar. Lucrurile se complică atunci când este vorba despre transportul în comun spre/dinspre mediul rural – de la timpul de așteptare până la condițiile de transport (care de cele mai multe ori lasă de dorit). O altă problemă în acest caz o reprezintă decontarea transportului. Ministerul Educației merge de ceva vreme pe descentralizarea educației din punct de vedere administrativ. Dacă teoretic sună bine, practic… în fiecare lună cadrul didactic debutant trebuie să meargă la primăria din localitatea în care își desfășoară activitatea pentru a-și cere drepturile. Și demnitatea este un drept prevăzut de Constituția României. Fiecare cititor în parte poate judeca singur dacă milogirea lunară pentru obținerea decontării transportului reprezintă sau nu o încălcare a acestui drept. Transportul cu mașina personală este în această situație un lux greu de îndeplinit (lucrurile stau diferit doar dacă profesorul debutant primește bani din alte surse, cum ar fi părinții sau bunicii). Și să nu uităm de timpul pierdut pe drumuri și oboseala rezultată doar din acest aspect.
  4. Alte cheltuieli – urgențe, timp liber, materiale pentru formare continuă – ar trece lejer de limita celor 2700 de lei.

Contrar inepțiilor recente că ”o familie poate trăi decent cu 3000 de lei pe lună”, constatăm că viața unui cadru didactic debutant necăsătorit/ă nu este deloc ușoară. Aspectele care pot face diferența între a renunța sau a continua pe acest drum ar fi: 1) este un job temporar (pe durata studiilor de doctorat, etc.) și/sau 2) pasiunea pentru învățătură pe plan personal, pasiunea pentru predare și interacțiunea cu elevii. Și cum teoria nu coincide cu practica, în realitate lucrurile se întâmplă, în majoritatea cazurilor, așa cum urmează: după ce se chinuie să prindă un post (proces constituit din: învățare, examen, repartizare loc, nu cel pe care îl dorea – în mediul urban, ci la sat), cadrul didactic debutant constată că salariul oferit nu justifică sub nici o formă timpul, stresul și toate greutățile adiacente (posibile conflicte cu colegii/conducerea școlii, etc.). Cât rezistă cineva într-o situație de acest gen? Câteva luni, pentru că nu are alte obligații. În cazul în care există viață privată caracterizată de statutul social al căsătoriei, atunci intervalul de timp se reduce la una, maxim două luni. Și așa se întâmplă din anul 2000 până în prezent.

Nivelul real al salariului unui profesor este puternic corelat cu produsul intern brut pe cap de locuitor al țării. Cu cât PIB-ul este mai mare, cu atât salariul mediu anual este mai mare. România a beneficiat în ultimii ani de una dintre cele mai rapide creșteri ale PIB, cu o valoare medie de 5% (5,9% în 2021). Valorile prezentate de INS coincid cu metodologia europeană de calcul a PIB.

Conform raportului Comisiei Europene privind salariile și indemnizațiile profesorilor și directorilor de școli din Europa în anul școlar 2019-2020, în funcție de țară, salariile anuale brute pornesc de la aproximativ 5000 de euro, ajungând până la 80.000 de euro. România se află la coada clasamentului, alături de Bulgaria, Ungaria și Polonia, unde salariul anual de bază al profesorilor debutanți este sub 9000 de euro. Salariile profesorilor debutanți au crescut în ultimii ani pe tot teritoriul Europei. România a avut o creștere a salariilor din educație între 8% și 10%. În anul 2022, veniturile profesorilor ar fi trebuit majorate cu 16%. Au primit doar 4%. Amenințările sindicatelor din învățământ cu greve și proteste au rămas fără efect.

Graficul de mai jos arată atât evoluția salariului mediu, cât evoluția salariului minim în România de la aderarea acesteia la UE.

Dacă facem un calcul, vom constata că pentru un salariu mediu de brut de 6095 lei, după aplicarea taxelor și impozitelor, un profesor debutant ar rămâne cu un salariu net de 3565 lei. Așa cum arătam mai sus, UE a constatat că în România salariul unui profesor debutant este sub 9000 de euro. Există o diferență uriașă între acest prag și ipoteticul salariu mediu brut al profesorului debutant român. 6095 lei salariu mediu brut înseamnă 1233.08 euro. Salariul mediu net de 3565 lei înseamnă 721.24 euro. Cu toate acestea, România nu este pe ultimul loc. Acela îi este rezervat, ca de obicei, Bulgariei.

Așadar…. A fi sau a nu fi profesor (debutant) în România?

 

 

 

Sursă foto – cnn.com

PARTENERI MEDIA
Loading RSS Feed
Loading RSS Feed