Autor – D.A
Dorința de a păstra contactul unul cu celălalt, indiferent cât de îndepărtați suntem, este o parte vitală a vieții fiecărui individ. Conectivitatea ne pune la dispoziție nenumărate posibilități: putem citi cele mai recente știri oriunde și oricând, putem urma cursuri online, să ne dezvoltăm noi abilități, să căutăm cele mai bune produse și servicii pentru noi pe piețele online.
Pentru a înțelege conectivitatea din perspectiva UE, avem nevoie de o scurtă încadrare teoretică. UE se bazează pe conceptul de piață comună, menită să elimine barierele comerciale dintre statele membre, pentru a crește prosperitatea economică și a contribui la o „uniune tot mai profundă între popoarele Europei”, care s-a dezvoltat ulterior într-un concept de piață internă, definită ca „un spațiu fără frontiere interne, în care libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor este asigurată”. În 2015, Comisia a adoptat Strategia privind piața unică digitală, care se bazează pe trei piloni: (1) îmbunătățirea accesului consumatorilor și al întreprinderilor la bunuri și servicii digitale în întreaga UE; (2) crearea condițiilor adecvate și a unor condiții de concurență echitabile pentru dezvoltarea rețelelor digitale și a serviciilor inovatoare; (3) valorificarea la maximum a potențialului de creștere al economiei digitale. Piața unică digitală europeană a jucat un rol esențial în menținerea economiei UE și în sprijinirea locuitorilor UE pe parcursul crizei COVID-19. Pe 9 martie 2021, Comisia Europeană a prezentat o viziune și căi pentru transformarea digitală a Europei până în 2030.
UE a luat deja măsuri într-o serie de domenii pentru a îmbunătăți conectivitatea: a eliminat taxele de roaming, a finanțat crearea de hotspot-uri WiFi gratuite în comunitățile mici. În prezent, UE oferă finanțare, dezvoltă îndrumări tehnice și reunește experți pentru a sprijini administrațiile publice și întreprinderile care lucrează pentru a îmbunătăți acoperirea rețelei și pentru a introduce rețele 5G în toată Europa. Accentul se pune acum pe crearea unei Europe cu reguli armonizate pentru serviciile de conectivitate, astfel încât să ne putem bucura de aceleași beneficii indiferent de locul în care ne aflăm în UE. Obiectivul principal al conectivității în Deceniul Digital este ca fiecare gospodărie europeană să aibă acces la o acoperire la internet de mare viteză până în 2025 și la conectivitate gigabit până în 2030. Scopul UE este ca Europa să fie cel mai conectat continent până în 2030.
5G este al cincilea și cel mai recent standard tehnologic pentru rețelele celulare în bandă largă. Urmează o serie de generații anterioare care au început cu 1G în anii 1980. Aproximativ fiecare deceniu a văzut un nou standard care aduce noi inovații și îmbunătățiri tehnice. 1G a permis utilizarea apelurilor vocale, în timp ce 2G a introdus text. 3G a permis utilizatorilor să navigheze pe internet la viteze de 384 Kbps. 4G a fost lansat în anii 2010 cu viteze tipice de descărcare de 10-20 Mbps, dar cu un maxim teoretic de 1 Gigabit pe secundă. 5G vizează o viteză maximă de descărcare de 10 Gigabiți, dar în 2021 vitezele medii erau măsurate la aproximativ 100-400 Mbps. Aceste viteze mai mari înseamnă că 5G poate fi un concurent pentru serviciile de bandă largă de acasă, oferind o versiune mult îmbunătățită a serviciilor de acces fără fir fix disponibile în 4G.
5G este tehnologia critică de rețea de nouă generație care va permite inovarea și va sprijini transformarea digitală. Comisia Europeană a identificat devreme oportunitățile oferite de tehnologia 5G, stabilind în 2013 un parteneriat public-privat pentru a accelera cercetarea și inovarea în acest domeniu. Traficul mobil se dublează la fiecare 2 ani și apar noi aplicații. 5G va oferi capacități și performanță pentru a satisface aceste nevoi de conectivitate. Aceste rețele vor putea susține milioane de conexiuni simultane în locuri aglomerate și vor efectua transmisii în timp real de fluxuri video de înaltă calitate și operațiuni de la distanță. Însă 5G înseamnă mai mult decât smartphone-uri. Caracteristicile sale fac din 5G baza cheie pentru testarea și lansarea celor mai noi tehnologii, și anume Internetul lucrurilor (IoT), Inteligența artificială (AI), Realitatea Virtuală și Augmentată (VR și AR).
În septembrie 2016, Comisia Europeană a lansat un plan pentru a stimula eforturile UE pentru implementarea infrastructurilor și serviciilor 5G în Europa. Planul de acțiune a stabilit o foaie de parcurs clară pentru investițiile publice și private în infrastructura 5G în UE. Printre măsuri se numără: implementarea coordonată a 5G în toate statele membre ale UE; promovarea implementării timpurii în marile zone urbane și de-a lungul principalelor căi de transport; să unească actorii de top din domeniu pentru promovarea standardelor globale. Statele membre sunt încurajate să pună la dispoziție frecvențele necesare pentru sectoarele care se bazează pe servicii fără fir precum radiodifuziunea, siguranța publică, cercetarea, transportul, protecția mediului și energia.
În 2018, Comisia a lansat Observatorul european 5G pentru a monitoriza progresul 5G în Europa, inclusiv acțiuni pregătitoare privind activitățile de testare (Europa este lider în testele 5G pentru sectoare cum ar fi transportul, media sau producția), potențialele orașe compatibile cu 5G, coridoarele transfrontaliere și atribuirea spectrului. Comisia recunoaște că 5G poate transforma orașe întregi, creând orașe inteligente. Orașele inteligente sunt orașe ale căror rețele, de exemplu transport, utilități și fulger, sunt echipate cu conectivitate avansată, făcându-le mai ușor de gestionat, mult mai durabile, mai eficiente și mai sigure. Orașele inteligente sunt sinonime cu rețele care generează și pun la dispoziție informații în timp real despre trafic, consumul de energie și nevoi, astfel încât serviciile urbane să poată fi gestionate mai bine de administrațiile publice și să deservească mai bine navetiștii.
Asigurarea securității cibernetice și a rezilienței rețelelor 5G este esențială. Așadar, în 2020, UE a adoptat setul de instrumente pentru securitatea 5G: un set de măsuri pentru a consolida cerințele de securitate pentru rețelele mobile, care evaluează riscurile prezentate de furnizori, limitând orice dependență de un singur furnizor și care să stimuleze propriile capacități 5G ale UE. Comisia Europeană monitorizează progresele statelor membre în punerea în aplicare a acestor măsuri.
Evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor legate de securitatea rețelelor 5G identifică nouă riscuri principale grupate în cinci scenarii de risc, conform tabelului următor:
România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI) și pe locul 10 în ceea ce privește conectivitatea. În 2020, aceasta și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea generală. România a eliminat decalajul în ceea ce privește acoperirea 4G, atingând media UE de 99,7 %, dar utilizarea benzii largi fixe a stagnat în mod surprinzător, având în vedere că munca la distanță a fost utilizată pe scară largă pe timpul pandemiei. Lipsa unor proceduri administrative simplificate la nivel local pentru acordarea autorizațiilor de construcție împiedică investițiile în rețelele în bandă largă de mare viteză. Îmbunătățirea acestui domeniu este esențială pentru instalarea rețelelor.
România este una dintre puținele țări din UE care nu au prezentat Comisiei o foaie de parcurs pentru setul de instrumente privind conectivitatea. Acest lucru este cu atât mai important cu cât importanța punerii în aplicare efective a Directivei privind reducerea costurilor de bandă largă a fost evidențiată în observațiile Comisiei cu privire la revizuirea piețelor angro pentru accesul local și central furnizat la puncte fixe. Tocmai de aceea, la 4 februarie 2021, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere pentru că nu a transpus noile norme UE în domeniul telecomunicațiilor, în special Codul european al comunicațiilor electronice.
Strategia 5G pentru România a fost adoptată la 20 iunie 2019. Elaborarea strategiei a implicat o amplă consultare interinstituțională, care a inclus părți interesate din partea autorităților locale, care se preconizează că vor juca un rol semnificativ în implementarea noilor rețele 5G. Cu toate acestea, doar 21 % din totalul spectrului 5G armonizat este alocat în România din cauza întârzierii licitației pentru spectrul 5G. până în mai 2021, 3 operatori de telefonie mobilă au lansat servicii 5G în România. Doar unul dintre aceștia oferă în prezent posibilitatea unei conexiuni de mare viteză cu ajutorul unui router de ultimă generație pe care clienții îl iau în custodie.
Din punct de vedere al PNRR, se preconizează că reformele din cadrul componentei 7 (Transformarea digitală) vor accelera introducerea la nivel național a rețelelor 5G și vor îmbunătăți acoperirea de bandă largă. România recunoaște că investițiile în infrastructură în regiunile țării care sunt în prezent slab conectate și în conectivitatea digitală în zonele rurale vor fi esențiale pentru reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale. În ceea ce privește utilizarea rețelelor 5G, scenariile de risc sunt legate de măsurile de securitate insuficiente, de lanțul de aprovizionare 5G, de modul de operare al principalilor actori care generează amenințări, de interdependențele dintre rețelele 5G și alte sisteme critice, precum și de funcționarea internetului obiectelor (IoT) și a telefoanelor sau dispozitivelor inteligente. Planul include, de asemenea, reforme care transpun în practică setul comun de instrumente pentru conectivitate al Uniunii și intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G.
Sursă foto: edgy.app
